La nivelul tractului gastrointestinal uman colonizeaza o populatie mare de microorganisme, intestinul gros fiind de departe gazda celei mai mari densitati bacteriene, cu 10¹¹ pana la 10¹² CFU / gram. Progresele biologiei moleculare din ultimii ani au permis o investigare mai detaliata a microbiotei intestinale, ceea ce a determinat descrierea acestui ansamblu de microorganisme drept un adevarat „organ uitat” al corpului nostru.
O flora intestinala echilibrata reprezinta un factor important pentru sanatatea noastra. Aceasta flora constituie un ecosistem cu aproape 2 milioane de gene, ansamblu numit microbiom, ce depaseste numeric genele umane, apartinand unui numar de peste 300 – 500 de specii bacteriene.
Daca, initial, s-a crezut ca flora este pur si simplu saprofita si ca nu are roluri definite, cercetarile au aratat ca este vorba, mai degraba, despre o simbioza: prin asigurarea substratulului nutritiv si a mediului favorabil dezvoltarii bacteriilor, acestea isi aduc contributia la sanatatea fiintei umane pe mai multe cai. In primul rand, microbiota joaca un rol important in digestie, in mentinerea integritatii barierei epiteliale intestinale si in dezvoltarea imunitatii locale. Carbohidratii nedigerati sau neabsorbiti sunt descompusi de catre enzimele bacteriene, se produc acizi grasi cu lant scurt, care sunt utilizati ca sursa de energie pentru mucoasa colonului. Mai mult, acizii grasi cu lant scurt contribuie la dezvoltarea celulelor epiteliale, proliferarea si diferentierea lor.
Microbiota intestinala este un ecosistem echilibrat, dar acest echilibru poate fi perturbat in conditiile unor factori de mediu. Dezechilibrul microbiotei (sau disbioza intestinala) este asociat cu consecinte nefavorabile pentru gazda. Prezenta unor nivele crescute de agenti patogeni (bacterii cu potential nefavorabil) poate influenta starea de boala. Consecintele perturbarii florei intestinale sunt variate: dupa un tratament indelungat cu antibiotice de exemplu, flora intestinala este partial distrusa, se creeaza oportunitatea colonizarii cu alte microorganisme patogene (de exemplu, colita cu Clostridium difficilae si enterocolita necrozanta a nou-nascutului sau a copilului prematur).
Sindromul de intestin iritabil este o afectiune frecventa care implica probleme de motilitate intestinala, sensibilitate viscerala, dar si microbiota intestinala. La pacientii cu sindrom de intestin iritabil s-au constatat diferente cantitative si calitative in microbiota din mucoasa si din materiile fecale, in comparatie cu indivizii sanatosi.
„Suprapopularea bacteriana” reprezinta de asemenea o situatie patologica. Nivelurile anormal de ridicate ale microorganismelor la nivel intestinal pot determina diaree, disconfort, gaze in exces, durere abdominala.
Majoritatea studiilor bacteriologice au dovedit importanta disbiozei intestinale in initierea si amplificarea raspunsului inflamator, caracteristic bolilor inflamatorii intestinale (BII). In alte situatii, permeabilitatea peretelui intestinal poate creste in contextul unor patologii sau procese infectioase, iar flora bacteriana poate transloca spre zonele submucose si, eventual, catre circulatia generala, producand o afectare septica deosebit de grava. Se pare ca acesta este mecanismul care poate influenta diverse procese septice la pacientii grav bolnavi din serviciile ATI.
Conform cercetarilor recente, modificarile calitative ale florei intestinale au potentialul de a fi implicate intr-o afectiune ce poate fi denumita boala secolului 21: obezitatea.
Se pare ca predominanta in flora intestinala a unor tulpini bacteriene care pot influenta nivelul de nutrienti absorbabili poate juca un rol important in geneza si evolutia obezitatii.
De asemenea, cercetari recente confirma asocierea intre disbioza intestinala si diabetul zaharat de tip II si potentialul modularii eficiente a microbiomului intestinal in controlul acestei patologii. In cazul copiilor, este recunoscuta implicarea microbiomului in dezvoltarea alergiilor. Perioada neonatala si copilaria timpurie sunt ideale pentru o colonizare corespunzatoare a microbiomului intestinal, pentru dezvoltarea sistemului imunitar si pentru a obtine un echilibru intre toleranta si reactivitate.
In acest context, conceptul de microbiota reprezinta un subiect de mare actualitate, analizat in cadrul evenimentelor medicale si un subiect de cercetare pentru practicieni din intreaga lume.
Dezvoltarea domeniilor biologiei moleculare – genomica, metagenomica, metabolomica – ofera noi perspective si asigura cercetarea in detaliu a implicarii microbiotei in starea de sanatate a gazdei.
